|
| 1 |
|
| Cu adevărat Dumnezeu este bun cu Israel, cu cei cu inimă curată. |
|
| 2 |
|
| Dar cât despre mine, picioarele mele aproape m-au lăsat, pașii mei aproape au alunecat. |
|
| 3 |
|
| Căci am fost invidios pe cei nebuni, când am văzut prosperitatea celor stricați. |
|
| 4 |
|
| Căci nu sunt legături în moartea lor, ci tăria lor este fermă. |
|
| 5 |
|
| Ei nu sunt în necaz ca alți oameni, nici nu sunt loviți cu plăgi ca alți oameni. |
|
| 6 |
|
| De aceea mândria îi înconjoară ca un lanț; violența îi acoperă ca o haină. |
|
| 7 |
|
| Ochii lor se bulbucă cu grăsime; au mai mult decât inima și-ar dori. |
|
| 8 |
|
| Sunt corupți și vorbesc stricat despre oprimare, vorbesc trufaș. |
|
| 9 |
|
| Își înalță gura împotriva cerurilor și limba lor cutreieră pământul. |
|
| 10 |
|
| De aceea poporul lui se întoarce aici; și apele plinătății le sunt stoarse. |
|
| 11 |
|
| Și ei spun: Cum știe Dumnezeu? Și este cunoaștere în cel Preaînalt? |
|
| 12 |
|
| Iată, aceștia sunt neevlavioșii, care prosperă în lume; ei cresc în bogății. |
|
| 13 |
|
| Într-adevăr, mi-am curățat inima în zadar și mi-am spălat mâinile în nevinovăție. |
|
| 14 |
|
| Căci, cât era ziua de lungă am fost lovit cu plăgi și pedepsit în fiecare dimineață. |
|
| 15 |
|
| Dacă spun: Voi vorbi astfel; iată, aș ofensa generația copiilor tăi. |
|
| 16 |
|
| Când m-am gândit să înțeleg aceasta, a fost prea dureros pentru mine, |
|
| 17 |
|
| Până când am intrat în sanctuarul lui Dumnezeu: atunci am înțeles sfârșitul lor. |
|
| 18 |
|
| Cu siguranță i-ai pus în locuri alunecoase; i-ai trântit în nimicire. |
|
| 19 |
|
| Cum sunt ei duși la pustiire, ca într-o clipă! Sunt complet mistuiți cu terori. |
|
| 20 |
|
| Ca un vis când cineva se trezește, astfel, Doamne, când te trezești, vei disprețui chipul lor. |
|
| 21 |
|
| Astfel inima mea a fost mâhnită și am fost înțepat în rărunchii mei. |
|
| 22 |
|
| Așa neghiob eram și ignorant; eram ca un dobitoc înaintea ta. |
|
| 23 |
|
| Cu toate acestea sunt neîncetat cu tine; tu m- ai ținut de mâna mea dreaptă. |
|
| 24 |
|
| Mă vei călăuzi cu sfatul tău și după aceea mă vei primi în glorie. |
|
| 25 |
|
| Pe cine am eu în cer decât pe tine? Și afară de tine nu este nimeni pe pământ pe care să îl doresc. |
|
| 26 |
|
| Carnea mea și inima mea eșuează, dar Dumnezeu este tăria inimii mele și porția mea pentru totdeauna. |
|
| 27 |
|
| Căci, iată, cei ce sunt departe de tine vor pieri; ai nimicit pe toți cei ce merg de la tine, curvind. |
|
| 28 |
|
| Dar este bine pentru mine să mă apropii de Dumnezeu; mi-am pus încrederea în Domnul DUMNEZEU, ca să vestesc toate lucrările tale. |
|
|
|
|