|
| 1 |
|
| Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i-o dădea mama sa. |
|
| 2 |
|
| Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele? |
|
| 3 |
|
| Nu-ţi da femeilor vlaga, şi dezmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi. |
|
| 4 |
|
| Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voievozilor să umble după băuturi tari; |
|
| 5 |
|
| ca nu cumva, bând, să uite Legea şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi. |
|
| 6 |
|
| Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărât; |
|
| 7 |
|
| ca să bea să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. – |
|
| 8 |
|
| Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi! |
|
| 9 |
|
| Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit. |
|
| 10 |
|
| Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decât mărgăritarele. |
|
| 11 |
|
| Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri. |
|
| 12 |
|
| Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale. |
|
| 13 |
|
| Ea face rost de lână şi de in şi lucrează cu mâini harnice. |
|
| 14 |
|
| Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pâinea. |
|
| 15 |
|
| Ea se scoală când este încă noapte şi dă hrană casei sale şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale. |
|
| 16 |
|
| Se gândeşte la un ogor şi-l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. – |
|
| 17 |
|
| Ea îşi încinge mijlocul cu putere şi îşi oţeleşte braţele. |
|
| 18 |
|
| Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea. |
|
| 19 |
|
| Ea pune mâna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul. |
|
| 20 |
|
| Ea îşi întinde mâna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit. |
|
| 21 |
|
| Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu. |
|
| 22 |
|
| Ea îşi face învelitori, are haine de in subţire şi purpură. |
|
| 23 |
|
| Bărbatul ei este bine văzut la porţi, când şade cu bătrânii ţării. |
|
| 24 |
|
| Ea face cămăşi şi le vinde şi dă cingători negustorului. |
|
| 25 |
|
| Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă şi râde de ziua de mâine. |
|
| 26 |
|
| Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sunt pe limbă. |
|
| 27 |
|
| Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănâncă pâinea lenevirii. |
|
| 28 |
|
| Fiii ei se scoală şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală şi-i aduce laude zicând: |
|
| 29 |
|
| "Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate." |
|
| 30 |
|
| Dezmierdările sunt înşelătoare, şi frumuseţea este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată. |
|
| 31 |
|
| Răsplătiţi-o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii. |
|
|
|
|