Din provincia Iudeea, veniseră niște oameni care aduseseră fraților următoarea învățătură: „Dacă nu sunteți circumciși conform tradiției provenite de la Moise, nu puteți fi salvați!”
Ei au provocat astfel o mare controversă, discutând în contradictoriu cu Pavel și cu Barnaba. Atunci frații au decis să trimită la Ierusalim pe Pavel și pe Barnaba împreună cu câțiva dintre ei, pentru a dezbate acest subiect cu apostolii și cu prezbiterii.
În urma acestei delegări din partea Comunității (creștinilor din Antiohia), ei au plecat și au călătorit prin (provinciile) Fenicia și prin Samaria, povestind despre întoarcerea celorlalte națiuni la Dumnezeu. Astfel au produs o mare bucurie tuturor fraților din acele localități.
Când au ajuns la Ierusalim, comunitatea creștinilor împreună cu apostolii și prezbiterii (acesteia), au fost încântați de venirea lor și i-au ascultat relatând tot ce făcuse Dumnezeu prin ei.
Atunci unii care proveneau din gruparea fariseilor, s-au ridicat și au susținut obligativitatea circumciziei și a respectării legii mozaice pentru cei care devin creștini și care nu sunt evrei.
După o lungă dezbatere, Petru s-a ridicat și le-a zis: „Fraților, cunoașteți faptul că Dumnezeu a decis de mai mult timp să mă aleagă dintre voi; și m-a desemnat să predic celorlalte națiuni despre Vestea Bună care se acceptă prin credință.
În consecință, vreau să știu de ce Îl provocați pe Dumnezeu pretinzând discipolilor (lui Isus) respectarea altor reguli. Ele au fost imposibil de respectat atât pentru strămoșii noștri, cât și pentru generația noastră.
Apoi toți cei care erau adunați acolo, au continuat să asculte pe Barnaba și pe Pavel. Ei le-au relatat despre toate minunile pe care le făcuse Dumnezeu prin intermediul lor pentru a demonstra celorlalte națiuni cine este El.
Simon ne-a relatat despre faptul că Dumnezeu este preocupat de națiunile lumii, după ce decisese inițial să aleagă dintre ele un popor care să Îl reprezinte.
ci să scriem o decizie în care să precizăm că le sunt interzise următoarele lucruri: consumarea cărnii de animale care fuseseră inițial oferite zeilor, practicarea imoralității sexuale, mâncarea animalelor sugrumate și folosirea sângelui ca aliment.
În ce privește scrierile care îl au ca redactor (inițial) pe Moise, ele sunt prezentate (prin citire) de mult timp în zilele de Sabat, în fiecare oraș unde există sinagogi.”
Atunci apostolii și prezbiterii, în acord cu toți ceilalți care formau Comunitatea lui Cristos, au decis ca Pavel și Barnaba să fie trimiși la Antiohia împreună cu Iuda care se mai numea și Barsaba și cu Sila. Ei erau recunoscuți ca bărbați remarcabili între ceilalți frați.
Decizia trimisă prin ei avea următorul conținut: „Apostolii, prezbiterii și frații, pentru frații dintre celelalte națiuni care sunt în Antiohia, în Siria și în Cilicia: salutări.
Am fost informați despre faptul că există unele persoane dintre noi care v-au vizitat și care v-au prezentat fără aprobarea noastră un mesaj care v-a produs confuzie.
În urma unui conciliu pe care l-am făcut, am decis în unanimitate să vă transmitem decizia noastră printr-un grup de oameni, din care să facă parte Barnaba și Pavel. Noi avem un mare respect față de acești doi reprezentanți ai noștri,
Fiind aprobați și de Spiritul Sfânt, noi am stabilit că nu este cazul să vă solicităm respectarea unor reguli suplimentare; ci trebuie să vă limitați la câteva lucruri strict necesare.
Astfel, decizia noastră se referă la interdicție pentru următoarele lucruri: consumul cărnii închinate idolilor, al sângelui ca aliment și al animalelor sugrumate. Nu (vă) este permis nici adulterul. Pentru voi este bine și suficient să respectați aceste reguli. Salutări.”