Pavel și-a pus mâinile peste ei. Atunci Spiritul Sfânt a coborât peste ei; și au început să vorbească în alte limbi (decât ebraica) și să profețească (în limba lor).
Apoi Pavel a intrat în sinagogă. Acolo a avut posibilitatea să le vorbească despre Regatul lui Dumnezeu. Timp de trei luni, el a încercat să îi convingă pe cei care îi ascultau mesajele.
Dar unii nu au crezut; și i s-au opus, defăimând în public „Metoda (lui Isus) ”. Atunci Pavel a plecat de la ei împreună cu discipolii și a continuat să îi învețe în școala lui Tiranus.
El a putut să țină prelegeri acolo timp de doi ani. Astfel, toți iudeii și grecii care locuiau în Asia, au avut posibilitatea să audă Cuvântul lui Isus.
Exista un grup de iudei care călătoreau și care practicau exorcizarea. Au încercat să folosească numele lui Isus pentru a elibera pe cineva care era posedat de un spirit rău. Ei au zis: „În numele lui Isus despre care predică Pavel, îți ordon să ieși (din acest om)!”
Apoi spiritul rău s-a folosit de cel pe care îl poseda; și pentru că avea o forță superioară lor, i-a bătut și i-a făcut să plece din acea casă răniți și cu hainele rupte.
Iudeii și grecii care locuiau în Efes, au auzit despre acest incident; și toți s-au speriat. Astfel, numele lui Isus a fost mai mult glorificat între ei.
Iar alții care practicaseră magia, și-au adunat cărțile și apoi le-au ars în fața tuturor. Valoarea cărților lor a fost estimată la cincizeci de mii de drahme.
După ce s-au întâmplat aceste lucruri, Pavel a decis să se ducă la Ierusalim, trecând prin Macedonia și prin Ahaia. El zicea: „După ce voi ajunge acolo, trebuie să vizitez și Roma.”
El a organizat o întâlnire cu toți cei care lucrau în același domeniu și le-a zis: „Oameni buni, știți, desigur, că noi am progresat economic practicând această meserie.
Dar constatăm că acest Pavel susține că zeii făcuți de om nu au nicio valoare. El a convins mulți oameni să își schimbe convingerile și să creadă acest lucru nu numai în Efes, ci și în toată Asia!
Există astfel un dublu pericol. În primul rând, meseria noastră va fi defăimată. Apoi templul marii zeițe Artemis venerată de oamenii din Asia și din toată lumea, nu va mai avea nicio apreciere; iar renumele ei va fi distrus!”
S-a produs o mare agitație în tot orașul și oamenii au venit toți spre teatru. Acolo fuseseră aduși doi macedoneni care îl însoțeau pe Pavel în călătorie. Ei se numeau Gaius și Aristarh.
Între cei adunați, unii strigau ceva, alții altceva; și confuzia era generală, pentru că cei mai mulți nici nu cunoșteau motivul real pentru care veniseră acolo.
Au scos din mulțimea de oameni pe unul pe care iudeii îl împingeau în față. El se numea Alexandru. În timp ce făcuse semn cu mâna intenționând să vorbească pentru apărarea lui,
Totuși, unul dintre conducătorii orașului a reușit să îi liniștească și le-a zis: „Efeseni, cine nu știe că orașul Efes este protectorul templului marii zeițe Artemis și al imaginii ei căzute din cer?
Deci dacă Demetrius împreună cu echipa lui are o acuzație împotriva cuiva, să meargă la tribunal, unde judecătorii decid cu privire la orice reclamație.