În zilele acelea, crescând numărul discipolilor, eleniștii murmurau împotriva evreilor pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea în slujirea de fiecare zi.
Atunci, cei doisprezece, convocând adunarea discipolilor, au spus: „Nu este bine ca noi să lăsăm la o parte cuvântul lui Dumnezeu pentru a sluji la mese.
Și a plăcut cuvântul [acesta] înaintea întregii adunări și i-au ales pe Ștéfan, bărbat plin de credință și de Duhul Sfânt, pe Fílip, pe Prohór, pe Nicanór, pe Timón, pe Parmenás și pe Nicolae, prozelit din Antiohía.
Și cuvântul lui Dumnezeu se răspândea, iar numărul discipolilor în Ierusalím se înmulțea foarte mult și o mare mulțime de preoți se supuneau credinței.