După aceasta am văzut patru îngeri stând în cele patru colţuri ale pământului. Ei ţineau cele patru vânturi ale pământului ca să nu sufle nici un vânt, nici peste pământ nici peste mare şi nici peste vreun copac.
Şi am văzut un alt înger înălţându-se de la răsăritul soarelui, având pecetea Dumnezeului celui Viu. El a strigat cu glas puternic către cei patru îngeri cărora li se dăduse putere să vatăme pământul şi marea,
Apoi am privit şi, iată, o mare mulţime de oameni, pe care nimeni nu putea să o numere, din fiecare neam şi din toate seminţiile şi popoarele şi limbile, stând înaintea tronului şi înaintea Mielului, îmbrăcaţi în veşminte albe şi cu ramuri de palmier în mâini.
Şi toţi îngerii stăteau în jurul tronului şi al bătrânilor şi al celor patru fiinţe, şi au căzut cu faţa la pământ înaintea tronului şi i s-au închinat lui Dumnezeu,
Iar eu i-am zis: „Domnul meu, tu ştii.” Şi el mi-a spus: „Aceştia sunt cei care vin din încercarea cea mare şi şi-au spălat veşmintele şi le-au înălbit în sângele Mielului.