În vremea aceea nu era rege în Israél. În zilele acelea, tribul lui Dan își căuta un teritoriu unde să locuiască, pentru că nu primise până în ziua aceea moștenire printre triburile lui Israél.
Fiii lui Dan au trimis din familiile lor cinci bărbați puternici din Țoréea și din Eștaól ca să examineze țara și s-o cerceteze. Le-au spus: „Mergeți și cercetați țara!”. Au ajuns în munții lui Efraím, la casa lui Micá și au înnoptat acolo.
Când erau aproape de casa lui Micá, au recunoscut glasul tânărului levít, s-au apropiat acolo și i-au zis: „Cine te-a adus aici? Ce faci tu în locul acesta? Și ce ai aici?”.
Cei cinci oameni au plecat și au ajuns în Láiș. Au văzut poporul de acolo trăind în siguranță, în felul sidoniénilor, liniștit și fără grijă. În țară nu era nimeni care să-i tulbure; erau departe de sidoniéni și nu aveau nicio legătură cu nimeni.
Au răspuns: „Să ne ridicăm și să mergem împotriva lor! Țara este foarte bună, iar voi stați liniștiți? Nu fiți leneși să mergeți să luați în stăpânire țara!
Când veți ajunge, veți intra la un popor încrezător. Țara este întinsă în toate direcțiile și Domnul o dă în mâinile voastre. Este un loc unde nu lipsește nimic din ce este pe pământ”.
Au urcat și și-au fixat tabăra la Chiriát-Iearím, în Iúda; de aceea locul acela s-a chemat Mahané-Dan până în ziua aceasta. Iată, [tabăra] este în spatele [cetății] Chiriát-Iearím!
Cei cinci oameni care fuseseră să cerceteze țara Láiș le-au zis fraților lor: „Oare nu știți că în casele acestea sunt un efod, idoli, un chip cioplit și un chip turnat? Acum știți ce aveți de făcut”.
Au mers cei cinci oameni care fuseseră să cerceteze și au intrat în casă; au luat chipul cioplit, efodul, idolii și chipul turnat în timp ce preotul stătea la intrarea porții cu cei șase sute de oameni care purtau arme de război.
Ei i-au zis: „Taci, pune-ți mâna la gură și vino cu noi să ne fii tată și preot! Este mai bine pentru tine să fii preot la casa unui singur om sau să fii preotul unui trib și al unei familii din Israél?”.
Fiii lui Dan i-au zis: „Să nu-ți auzim glasul, ca să nu se întoarcă împotriva voastră oameni cu sufletul amărât și să îți pierzi viața, tu și casa ta!”.
Ei au luat ceea ce făcuse Micá și pe preotul pe care îl avea și au venit împotriva [cetății] Láiș și împotriva poporului care trăia în liniște și siguranță și l-a trecut prin ascuțișul sabiei, iar cetății i-au dat foc.
Nimeni nu i-a salvat, pentru că era departe de Sidón și nu aveau nicio legătură cu nimeni. Erau în valea Bet-Rehób. [Fiii lui Dan] au zidit [din nou] cetatea și au locuit în ea.
Au înălțat pentru ei chipul cioplit, iar Ionatán, fiul lui Gherșóm, fiul lui Manáse, el și fiii lui au fost preoți pentru tribul lui Dan până în ziua deportării din țară.