Biblia într-un an Mai 7Luca 23:26-5626. Pe când Îl duceau, l-au luat pe un anume Simon din Cirene, care venea de la câmp, şi i-au pus crucea în spate, ca să o ducă în urma lui Iisus.27. Şi era urmat de multă lume şi de femei care Îl plângeau şi Îl jeleau.28. Iar Iisus s-a întors spre ele şi le-a spus: „Fiice ale Ierusalimului, nu plângeţi pentru Mine, ci plângeţi pentru voi şi pentru copiii voştri,29. pentru că, iată, vin zile în care se va spune: Fericite sunt femeile cele sterpe şi pântecele care n-au născut şi sânii care n-au alăptat.30. Atunci vor începe să zică munţilor: Prăvăliţi-vă peste noi! Şi stâncilor: Acoperiţi-ne!31. Pentru că dacă ei fac aşa cu lemnul verde, cu cel uscat ce va fi?”32. Împreună cu El duceau şi doi răufăcători ca să-i dea la moarte.33. Când au ajuns la locul numit al Căpăţânii, L-au răstignit împreună cu cei doi răufăcători, unul la dreapta şi altul la stânga.34. Iisus zicea: „Tată, iartă-i că nu ştiu ce fac.” Apoi, şi-au împărţit hainele Lui, trăgându-le la sorţi.35. Mulţimea stătea şi privea. Căpeteniile îşi băteau joc de El, spunând: „Pe alţii i-a salvat, să se salveze şi pe Sine dacă este Hristosul, alesul lui Dumnezeu!”36. Ostaşii îşi băteau joc de El şi, apropiindu-se I-au dat oţet37. zicându-I: „Dacă Tu eşti regele iudeilor, salvează-Te!”38. Deasupra Lui era o inscripţie pe care scria: „Acesta este regele iudeilor.”39. Unul dintre răufăcătorii răstigniţi Îl batjocorea, zicând: „Nu eşti Tu oare Hristosul? Salvează-Te pe Tine şi pe noi!”40. Dar celălalt i-a răspuns şi l-a certat: „Nu te temi măcar de Dumnezeu, tu, care ai aceeaşi osândă?41. Noi suntem pedepsiţi pe drept, pentru că ne-am luat partea pe care o meritam, dar El n-a făcut nici un rău.”42. Apoi a zis: „Iisuse, aminteşte-ţi de mine când vei intra în Împărăţia ta.”43. Iar El i-a răspuns: „Adevărat îţi spun, astăzi vei fi cu Mine în paradis.”44. Era pe la ceasul al şaselea când s-a lăsat întuneric peste tot pământul,45. soarele s-a întunecat, iar vălul de la Templu s-a rupt în două.46. Iisus a strigat cu glas tare: „Tată, în mâinile Tale îmi încredinţez duhul!” Şi zicând acestea, şi-a dat duhul.47. Când a văzut ce s-a întâmplat, centurionul l-a preamărit pe Dumnezeu, zicând: „Într-adevăr, omul acesta era drept.”48. Iar mulţimea celor care veniseră să privească, văzând ce s-a întâmplat, se întorcea bătându-şi pieptul.49. Cunoscuţii Lui şi femeile care Îl urmaseră din Galileea stăteau deoparte şi priveau la toate acestea.50. Şi iată, era un om, pe nume Iosif, care făcea parte din Sfat, om bun şi drept,51. care nu se învoise cu înţelegerea şi hotărârea lor. El era din Arimateea, o cetate din Iudeea şi aştepta Împărăţia lui Dumnezeu.52. A mers la Pilat şi i-a cerut trupul lui Iisus.53. L-a coborât de pe cruce, l-a înfăşurat într-un giulgiu de in şi l-a pus într-un mormânt de piatră în care nu mai fusese pus nimeni.54. Era ziua pregătirii şi se apropia sâmbăta.55. Femeile care Îl urmaseră şi care veniseră cu Iisus din Galileea au văzut mormântul şi cum i-a fost pus trupul.56. Apoi s-au întors şi au pregătit miresme şi miruri, iar sâmbătă s-au odihnit după Lege. Romanian Bible 2009 Noul Testament Interconfesional © Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 2010. Interconfessional New Testament © Interconfessional Bible Society in Romania, 2010