Beblia

Versuri biblice pe subiect

Subiecte

Biserică: [Învățători falși]

Vai vouă, când toţi oamenii vă vor vorbi de bine, fiindcă tot aşa făceau şi părinţii lor cu profeţii falşi.

Căci se vor scula hristoşi falşi şi profeţi falşi, vor face semne mari şi minuni, ca să-i înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi.

Matei 16:11-12

[11] Cum nu înţelegeţi că nu v-am spus de pâini, ci v-am spus să vă păziţi de Aluatul fariseilor şi al saducheilor?” [12] Atunci au înţeles ei că nu le zisese să se păzească de aluatul pâinii, ci de învăţătura fariseilor şi a saducheilor.

2 Timotei 4:3-4

[3] Căci va veni vremea când oamenii nu vor mai suporta învăţătura sănătoasă, ci, dornici să îşi desfete auzul, îşi vor lua învăţători după propriile lor pofte [4] şi nu vor mai asculta adevărul, ci se vor abate către basme.

2 Timotei 4:3-4

Faptele Apostolilor 20:28-30

[28] Fiţi atenţi la voi înşivă şi la toată turma peste care v-a aşezat Duhul Sfânt păzitori, ca să păstoriţi Biserica lui Dumnezeu pe care şi-a câştigat-o cu însuşi sângele Său. [29] Ştiu că după plecarea mea se vor strecura între voi lupi cruzi care nu vor cruţa turma, [30] se vor ridica dintre voi oameni care vor da învăţături rătăcite ca să-i tragă pe ucenici după ei.

2 Petru 3:14-18

[14] De aceea, preaiubiţilor, aşteptând aceste lucruri, străduiţi-vă să fiţi găsiţi de El în pace, fără pată şi fără vină. [15] Iar îndelunga răbdare a Domnului nostru consideraţi-o mântuire, după cum v-a scris şi iubitul nostru frate Pavel, potrivit cu înţelepciunea care i-a fost dată, [16] când vorbeşte despre acestea în toate epistolele lui. În ele sunt unele lucruri mai greu de înţeles, pe care cei neştiutori şi nestatornici le răstălmăcesc, ca şi pe celelalte Scripturi, spre propria lor pierzare. [17] Aşadar, preaiubiţilor, ştiind mai dinainte toate acestea, păziţi-vă, ca să nu fiţi târâţi şi voi în rătăcirea acestor nelegiuiţi şi să vă pierdeţi statornicia, [18] ci creşteţi în harul şi cunoştinţa Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. A lui să fie slava şi acum şi în ziua veşniciei! Amin.

1 Ioan 4:1-6

[1] Preaiubiţilor, să nu vă încredeţi în orice duh, ci puneţi duhurile la încercare şi vedeţi dacă sunt de la Dumnezeu; fiindcă mulţi profeţi falşi au apărut în lume. [2] Prin aceasta cunoaşteţi Duhul lui Dumnezeu: orice duh care mărturiseşte că Iisus Hristos a venit în trup este de la Dumnezeu. [3] Şi orice duh care nu Îl mărturiseşte pe Iisus, nu este de la Dumnezeu, ci duhul Antihristului, despre care aţi auzit că vine, iar acum este deja în lume. [4] Copiii mei, voi sunteţi de la Dumnezeu şi i-aţi învins pe aceştia, pentru că Cel care este în voi este mai mare decât cel care este în lume. [5] Ei sunt din lume, de aceea vorbesc ca din lume, iar lumea îi ascultă. [6] Noi suntem din Dumnezeu. Cel care-L cunoaşte pe Dumnezeu ne ascultă, cel care nu este din Dumnezeu nu ne ascultă. Prin aceasta cunoaştem Duhul adevărului şi duhul înşelăciunii.

Matei 7:15-20

[15] Păziţi-vă de profeţii mincinoşi! Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi lacomi. [16] După roadele lor îi veţi recunoaşte. Oare culeg oamenii struguri din mărăcini sau smochine din ciulini? [17] Tot aşa, orice pom bun face roade bune, însă pomul rău face roade rele. [18] Pomul bun nu poate face roade rele şi nici pomul rău nu poate face roade bune. [19] Orice pom care nu face roade bune este tăiat şi aruncat în foc. [20] Astfel că după roadele lor îi veţi recunoaşte.

2 Petru 1:12-21

[12] De aceea, voi fi mereu gata să vă aduc aminte de lucrurile acestea, cu toate că le ştiţi şi sunteţi statornici în adevărul pe care-l aveţi acum, [13] dar cred că este drept să vă aduc aminte cât timp sunt în viaţă, [14] fiindcă ştiu că în curând voi fi luat din viaţa aceasta, după cum mi-a arătat Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos; [15] însă mă voi strădui ca şi după plecarea mea să vă puteţi aminti mereu aceste lucruri. [16] Noi v-am făcut cunoscute puterea şi venirea Domnului nostru Iisus Hristos, nu luându-ne după poveşti bine ticluite, ci pentru că am fost martori oculari ai măreţiei Lui, [17] căci El a primit cinste şi slavă de la Dumnezeu Tatăl, când un glas I-a vorbit din măreţia slavei: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, în care îmi găsesc bucuria!” [18] Noi înşine am auzit acest glas venit din cer, când eram cu El pe acel munte sfânt. [19] Şi astfel, cuvântul profetic este şi mai demn de crezare, iar voi bine faceţi că-l priviţi ca pe o făclie care luminează într-un loc întunecos, până se va lumina de ziuă şi va răsări luceafărul în inimile voastre. [20] Înţelegeţi înainte de toate că nici o profeţie din Scriptură nu este lăsată la propria interpretare a cuiva, [21] fiindcă nici o profeţie n-a venit vreodată prin voia omului, ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu conduşi de Duhul Sfânt.

Tit 1:6-16

[6] Prezbiterul trebuie să fie fără vină, bărbat al unei singure femei, având copii credincioşi, în afara oricărei învinuiri de depravare sau nesupunere. [7] Căci episcopul trebuie să fie fără vină, ca administrator al lui Dumnezeu; să nu fie arogant, mânios, beţiv, violent sau lacom de câştig necinstit. [8] Dimpotrivă, el trebuie să fie ospitalier, iubitor de bine, cumpătat, drept, cuvios, înfrânat, [9] să se ţină cu tărie de cuvântul demn de încredere – cel învăţat, ca să fie în stare să îndemne în învăţătura sănătoasă şi să-i înfrunte pe cei care vorbesc împotriva ei. [10] Pentru că sunt mulţi, mai ales dintre cei circumcişi, care sunt nesupuşi, palavragii şi înşelători; [11] acestora trebuie să li se închidă gura, fiindcă pentru un câştig necinstit, ei răvăşesc familii întregi, învăţând ceea ce nu trebuie. [12] Unul dintre ei, chiar un profet de-al lor, a spus: „Cretanii sunt întotdeauna mincinoşi, fiare rele, pântece leneşe”. [13] Mărturia aceasta este adevărată. De aceea ceartă-i cu asprime, ca să fie sănătoşi în credinţă [14] şi să nu se ia după basme iudaice şi după poruncile oamenilor care întorc spatele adevărului. [15] Toate sunt curate pentru cei curaţi; însă pentru cei întinaţi şi necredincioşi nimic nu este curat, ci şi mintea şi conştiinţa le sunt întinate. [16] Ei pretind că-L cunosc pe Dumnezeu, însă prin faptele lor Îl neagă, fiind dezgustători, nesupuşi şi incapabili de vreun lucru bun.

2 Petru 2:1-22

[1] În popor au fost însă şi profeţi falşi, după cum vor fi şi printre voi învăţători falşi care vor strecura erezii aducătoare de pieire, tăgăduindu-L chiar pe Stăpânul care i-a răscumpărat şi atrăgându-şi o nimicire grabnică. [2] Mulţi îi vor urma în destrăbălările lor şi, din cauza acestor oameni, calea adevărului va fi defăimată. [3] În lăcomia lor vor profita de voi prin cuvinte bine ticluite – ei, a căror sentinţă, de mult hotărâtă, nu va întârzia, şi a căror nimicire nu doarme. [4] Dacă nu i-a cruţat Dumnezeu nici pe îngerii care au păcătuit, ci i-a aruncat în Adânc legaţi în lanţurile întunericului, păstraţi pentru judecată, [5] dacă n-a cruţat El lumea veche, ci a ocrotit doar opt persoane, pe Noe vestitorul dreptăţii şi alţi şapte, şi a adus potopul peste o lume de nelegiuiţi, [6] dacă a condamnat la pieire cetăţile Sodoma şi Gomora, prefăcându-le în cenuşă, pentru a da un exemplu celor care pe viitor aveau să fie nelegiuiţi, [7] şi l-a izbăvit pe dreptul Lot, care suferea din cauza purtării destrăbălate a acelor nelegiuiţi [8] – fiindcă dreptul acesta, care locuia în mijlocul lor, îşi chinuia zi de zi sufletul său drept, văzând şi auzind fărădelegile lor – [9] atunci într-adevăr Domnul ştie să-i scape din încercare pe cei evlavioşi şi să-i păstreze pentru ziua Judecăţii pe cei nedrepţi, ca să fie pedepsiţi, [10] mai ales pe cei care umblă după plăcerile trupeşti în poftă necurată şi dispreţuiesc stăpânirea. Îndrăzneţi, aroganţi, ei nu se tem să defăimeze slăvitele stăpâniri, [11] în timp ce îngerii, care sunt superiori în forţă şi putere, nu aduc împotriva lor o judecată defăimătoare de la Domnul. [12] Dar aceştia, defăimând ce nu cunosc, vor şi pieri în stricăciunea lor, ca nişte animale necuvântătoare, sortite din fire să fie prinse şi omorâte, [13] – culegând rău pentru rău, răsplata nedreptăţii – deoarece îşi găsesc plăcerea în a se destrăbăla în plină zi, fiind nişte lepre şi lichele care se delectează cu ademenirile lor, în timp ce se ospătează împreună cu voi, [14] cu ochii scăpărând după desfrânare şi nesătui de păcat, ademenind sufletele nestatornice. Ei au inima deprinsă cu lăcomia, sunt fii ai blestemului, [15] care au părăsit calea dreaptă şi s-au rătăcit, luând-o pe calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit răsplata nedreptăţii [16] şi a fost mustrat pentru călcarea de lege, când animalul necuvântător i-a vorbit cu glas omenesc, punând capăt nebuniei profetului. [17] Aceştia sunt izvoare seci, neguri mânate de furtună, cărora le-a fost păstrată bezna adâncă. [18] Rostind vorbe trufaşe şi deşarte, ei, în poftele trupului lor, îi ademenesc la destrăbălări pe cei care abia au scăpat de cei ce trăiesc în rătăcire. [19] Le promit libertatea în timp ce ei înşişi sunt sclavii stricăciunii – fiindcă ceea ce te biruieşte, aceea te şi stăpâneşte. [20] Dar dacă, după ce au scăpat de spurcăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, se încurcă iar în ele şi sunt învinşi, atunci starea lor de pe urmă ajunge mai rea decât cea dintâi. [21] Ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptăţii, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă care le-a fost încredinţată. [22] Lor li se potriveşte, cu adevărat, proverbul: „Câinele se întoarce la vărsătura lui” şi „scroafa scăldată se întoarce la noroiul mocirlei ei”.

Matei 23:1-29

[1] Atunci Iisus, pe când vorbea mulţimilor şi ucenicilor Săi, [2] a zis: „Cărturarii şi fariseii stau pe scaunul lui Moise. [3] Deci toate lucrurile despre care vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi împliniţi-le, dar după faptele lor să nu vă luaţi, pentru că ei zic, dar nu fac. [4] Ei leagă poveri grele şi anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu un deget n-ar vrea să le mişte. [5] Toate faptele lor le fac ca să fie văzuţi de oameni. Astfel, îşi fac filacteriile late şi poalele veşmintelor cu ciucuri lungi, [6] umblă după locurile dintâi la ospeţe şi după scaunele din faţă în sinagogi, [7] le place să le facă oamenii plecăciuni prin pieţe şi să le zică: Rabbi! Rabbi! [8] Voi să nu vă numiţi Rabbi! Fiindcă Unul singur este Învăţătorul vostru: Hristos. Şi voi toţi sunteţi fraţi. [9] Să nu numiţi pe nimeni tată pe pământ, pentru că unul singur este Tatăl vostru, Acela care este în cer. [10] Să nu vă numiţi Învăţători, fiindcă Unul singur este Învăţătorul vostru: Hristos. [11] Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru. [12] Oricine se va înălţa va fi smerit şi oricine se va smeri va fi înălţat. [13] Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi închideţi oamenilor Împărăţia cerului: nici voi nu intraţi în ea şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi să intre. [14] Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi înconjuraţi marea şi pământul, ca să faceţi un tovarăş de credinţă şi, după ce a ajuns tovarăş de credinţă, faceţi din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decât sunteţi voi înşivă. [15] Vai vouă, povăţuitori orbi, care ziceţi: Dacă jură cineva pe Templu, nu este nimic, dar dacă jură pe aurul Templului, este legat de jurământul lui. [16] Nebuni şi orbi! Care este mai mare: aurul sau Templul care sfinţeşte aurul? [17] Sau: Dacă jură cineva pe altar, nu este nimic, dar dacă jură pe darul de pe altar, este legat de jurământul lui. [18] Nebuni şi orbi! Care este mai mare: darul sau altarul care sfinţeşte darul? [19] Deci cine jură pe altar jură pe el şi pe tot ce este deasupra lui şi [20] cine jură pe Templu jură pe el şi pe Cel ce locuieşte în el [21] şi cine jură pe cer jură pe tronul lui Dumnezeu şi pe Cel ce şade pe el. [22] Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute. [23] Călăuze oarbe, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila! [24] Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar înăuntru sunt pline de jaf şi de necumpătare. [25] Fariseu orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a blidului, pentru ca şi partea de afară să fie curată. [26] Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi sunteţi ca mormintele văruite care pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţenie. [27] Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi drepţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege. [28] Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi zidiţi mormintele profeţilor, împodobiţi gropile celor drepţi [29] şi ziceţi: Dacă am fi trăit noi în zilele părinţilor noştri, nu ne-am fi unit cu ei să vărsăm sângele profeţilor.

Romanian Bible 2009

Noul Testament Interconfesional © Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 2010. Interconfessional New Testament © Interconfessional Bible Society in Romania, 2010